Un eveniment încărcat de emoție, cu prezența foștilor absolvenți, absolvenți de marcă ai liceului, dar și cu prezentări ale unei universități japoneze, cu sfaturi ale unor profesori din țara cu cel mai performant sistem de educație din România. Nu au lipsit nici manifestările ”România 100”, marcând 100 de ani de la Marea Unire. Astfel a avut loc sărbătorirea a 50 de ani de la înființarea Liceului Tehnologic Dacia din Pitești, unitate de învățământ care la ora actuală se află sub conducerea Cristinei Mihai, în calitatea sa de manager, aceasta fiind de altfel și gazda evenimentului ce s-a desfășurat weekend-ul ce tocmai a trecut.
Printre participanți, profesorul universitar din cadrul Universității din Pitești, Facultatea de Autovehicule și Transporturi, Florin Ivan, care a fost absolventul primei promoții a Liceului Tehnologic Dacia din Pitești. Un discurs extrem de emoționant, dar și declarații impresionante au fost făcute de către acesta, întrebat cum privește peste ani, fiind și șeful promoției la specializarea autovehicule rutiere, specializare pe care a urmat-o și la facultate, iar acum pregătește studenți la UPIT. Rar îți este dat să vezi cum un profesor vorbește cu atâta sensibilitate de liceul în care a învățat, profesorii care l-au învățat meserie ori despre foștii colegi, unii dintre aceștia nemaiaflându-se printre noi.
”Mă încearcă emoții deosebite pentru că, atunci când vorbesc despre liceu, vorbesc de școala vieții mele și de câte ori intru în acest liceu am senzația că vin acasă. Ce-ți doresc eu ție, liceul meu de suflet? (…) Prima promoție a fost promoția de aur, dar și cea de sacrificiu, pentru că am început în 1977 cu niște condiții extrem de delicate, inerente oricărui început. Am avut profesori absolut deosebiți, care ne-au învățat multe, respectul față de muncă, față de lucrul bine făcut și temeinic făcut. Alături de pedagog învățam inclusiv să dansăm (își șterge o lacrimă). La prima reuniune, mulți nici nu știau să danseze. Ne-a luat pedagogul și ne-a învățat pe fiecare să dansăm. Mă scuzați, dar sunt niște momente extrem de deosebite și emoționante. Și orele aveau o încărcătură deosebită. Nu puteai veni la școală fără să fii pregătit, iar marea majoritate a colegilor mei au ajuns oameni de valoare.”, ne-a povestit profesorul Ivan, pe alocuri lăcrimând și oftând, gândind la vremurile în care era elev al Liceului Tehnologic Dacia.
