„Blagoveştenia” sau „Buna Veste”, aşa cum este cunoscută în popor, este prăznuită în fiecare an, pe 25 martie. În această zi, Arhangherul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că-l va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. „Buna Vestire” este sărbătorită în timpul Postului Mare şi este o zi de mare bucurie pentru întreaga creştinătate, iar Biserica acordă dezlegare la peşte. Se spune că în această zi cucul cântă pentru prima dată anunţând venirea primăverii, de aceea, în calendarul popular ziua este numită şi Ziua Cucului.
Sunt o serie de obiceiuri şi tradiţii legat de această sărbătoare. Tradiţia populară spune că, dacă auzi cântecul cucului nemâncat şi fără nici un ban în buzunar, este un semn de rău augur. Atunci când cântecul cucului răsună din partea stângă sau din spatele acelei persoane care i-a adresat cucului o întrebare, este un semn de rău augur. Pentru fetele care doresc să se căsătorească cât mai repede, părinţii taie craca pomului pe care a cântat cucul şi o pun în scăldătoarea fiicei lor; împlinind acest ritual, părinţii cred că fiica lor nu va fi ocolită de peţitori.
În zona Munteniei, dar şi în Bucovina, femeile împlinesc o datină: ele se scoală dis de dimineaţă, fac foc în ogradă şi pun în faţa uşii pâine, sare şi apă. Când apa s-a mai încălzit se lasă în acelaşi vas, pentru ca îngerii să-şi potolească setea. În schimb, pâinea şi sarea se dau de pomană unui sărac, cu convingerea că această tradiţie va aduce spor şi sănătate în acea gospodărie.
Cel care se scoală primul în acea familie, trebuie să iasă din casă, să pună tămâie peste jar şi să înconjoare clădirea de trei ori, apoi, să afume vitele, pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că împlinirea ritualului are efecte benefice pentru gospodăria respectivă: alungă paguba, energiile negative şi bolile din perimetrul acelei case. Lucrurile din gospodărie, dar şi casa se afumă pentru a îndepărta blestemele şi gândurile negre.
În ziua Bunei Vestiri, femeile din zona rurală adună vreascuri din pădure pe care le păstrează pentru ritualul din Joia Mare a Paştelui. Când acest obicei, moştenit din moşi-strămoşi, se practică într-o casă, se spune că în acea familie se păstrează numai energiile pozitive, iar gospodarii vor fi apăraţi de necazuri tot anul. De Buna Vestire, apicultorii scot stupii la soare pentru ca aceştia să fie plini de miere în acel an. De Blagoveştenie este dezlegare la peşte, la ulei şi la vin.
Sărbătoarea Bunei Vestiri continuă şi în ziua următoare, când credincioşii îl prăznuiesc pe Sfântul Arhanghel Gavriil, numit Blagovestnicul. Sfântul Gavriil este protectorul copiilor, aduce veştile bune şi ne ajută pe toţi să cultivăm talentele rudelor tinere. Femeile care vor să aibă copii trebuie să ţină post negru, să bea agheasmă şi să se roage Maicii Domnului ca praznicul Bunei Vestiri să facă minuni şi în familia lor. Se spune că cine se ceartă de Buna Vestire va avea necazuri tot anul. Se spune că aşa cum este vremea în ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti.
