Duminică, 29 iunie, biserica ortodoxă îi sărbătorește pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, cei dintâi propovăduitori ai Evangheliei lui Hristos. Datorită activităţii lor misionare, cei doi sfinţi au intrat în conştiinţa creştinătăţii pentru zelul neobişnuit cu care au răspândit Evanghelia lui Iisus. Sfinţii şi lăudaţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi după o perioadă de post, care variază în fiecare an în funcţie de data când este orânduită sărbătoarea Sfintelor Paşti.
Pentru creştinătate, Postul Sfinţilor Apostoli este unul dintre cele patru posturi importante ale anului creştin-ortodox, iar în acest an, postul început în data de 16 iunie se încheie în ziua praznicului, 29 iunie.
În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară. Aceasta marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului. Prin tradiţie, Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, pe care acesta îl consultă când ia decizii importante. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat cheile Raiului şi misiunea de a veghea la porţile acestuia.
Pentru că este stăpânul cămărilor cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii. În atribuţiile Sfântului Petre intră şi topirea în bucăţele mici şi fierberea grindinei, pentru ca acesta să nu distrugă recoltele.
În ziua praznicului, Sfântul Petru împlineşte o dorinţă importantă celor care ţin post negru în ajunul sărbătorii. Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă. În tradiţia populară, până în acestă zi nu se scutură merii.
Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei. Sânpetru îi apără pe călătorii rătăciţi. Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci, mere acrişoare, zarzăre şi colivă, apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci. Prin tradiţie, femeile nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi la viaţa veşnică din familia respectivă.
După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere; în schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.
Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.
Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase sau seci de miez. Gospodarii respectă sărbătoarea lupilor.
