Bucureştiul şi Ilfovul au 45% din cifra de afaceri de 250 miliarde de euro a companiilor din Româ¬nia, iar cele două zone împreună cu cele mai puternice zece judeţe din economia locală adună 75% din businessul românesc şi 65% din numărul total de angajaţi, potrivit Zf.ro. La polul opus, zece judeţe de la coada clasamentului, printre care Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu, Vaslui, Caraş-Severin sau Covasna, au împreună o cifră de afaceri de 12 mld. euro, cât adună Bihorul şi Sibiul. În 24 de judeţe cea mai mare „industrie“ este co¬merţul, în timp ce doar trei judeţe din România se pot lăuda cu o pondere a industriei prelucrătoare de peste 50% – Olt, Argeş şi Alba.
Potrivit Zf.ro, modelul economic al celor trei judeţe cu industrie puternică este însă diferit, iar modul în care arată economia din Olt, Argeş sau Alba poate constitui un punct de plecare pentru ridicarea altor judeţe. În Olt, Alro Slatina, Pirelli, Prysmian sau Cord România ţin în viaţă economia unui judeţ în care doar 40.000 de oameni lucrează în companii, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Mare parte din investiţii se leagă însă de un singur oraş, Slatina, şi de apropierea de uzina Ford de la Craiova. În ceea ce priveste judetul Argeş, economia este dependentă de Dacia, care generează 42% din cifra de afaceri de 9,8 mld. euro a companiilor din judeţ şi care a atras la Mioveni sau în localităţile din jur şi alţi furnizori de componente şi servicii. Indiferent de model, România nu poate să crească doar prin 15 dintre judeţele sale. România are nevoie de investiţii şi în Mehedinţi sau Caraş- Severin, nu doar în Arad sau Timiş. Şi are nevoie de investiţii străine, dar şi de capital privat românesc. În prezent, compa¬niile străine au 50% din cifra de afaceri a firmelor din România cu numai 25% dintre angajaţi. Străinii deţin liderii în 31 dintre judeţe, în timp ce statul mai mare companii lider în Sibiu (Romgaz), Gorj (Complexul Ener-getic Oltenia), Vâlcea (Oltchim – în insolvenţă) şi Mehedinţi (RAAN – în insolvenţă).
Sursa: www.Zf.ro
