Tribunalul București arată, în motivarea deciziei privind candidatura lui Mircea Diaconu, de ce acesta poate candida pentru funcția de europarlamentar, instanţa explicând că legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice nu poate fi asociată legii penale.
Instanţa Tribunalului Bucureşti (TB) notează că, prin Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), legiuitorul a îngăduit unei persoane faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate să ocupe funcţii alese, între care şi calitatea de membru din partea României în Parlamentul European, pe perioada celor trei ani, nu însă şi funcţii numite, scriu jurnaliștii mediafax.ro.
Întrucât candidatura contestatorului Diaconu Mircea vizează funcţia de europarlamentar, funcţie în mod evident integrată funcţiilor eligibile, ”nu este incidentă interdicţia invocată de către BEC prin decizie, drept urmare, contestatorul Diaconu Mircea are vocaţia legală incontestabilă de ocupa funcţia de europarlamentar”, după cum arată Tribunalul București. De asemenea, instanţa bucureşteană face referire şi la sintagma “aceeaşi funcţie”, folosită în legea ANI, care ar viza totalitatea funcţiilor în care o persoană poate fi aleasă. Acest lucru “ar însemna să se lovească în chiar susbstanţa dispoziţiilor constituţionale ce reglementează dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a fi ales în Parlamentul European, şi care concură cu exercitarea suveranităţii naţionale”.
“Examinând cadrul legal incident în materia funcţiilor elective, se observă că interdicţia legală referitoare la dreptul de a fi ales vizează persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească defintivă, şi este reglementă din perspectiva pedepsei complementare specifice dreptului penal, constând în interdicţia temporară a exercitării unor drepturi, în speţă drepturi electorale”, se menţionază în motivare. Instanţa TB invocă în motivare şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a calificat ca fiind “arbitrară” interpretarea extensivă a unei prevederi legale lipsite de claritate în materie electorală.
