Ce nu ştie DNA Piteşti, dar ştiu primarii!

Cine sunt cei care ţineau piept situaţiei atunci când preşedintele Constantin Nicolescu primea mandat de arestare preventivă, cine sunt cei care ulterior au fost chemaţi la audieri pentru că au fost purtători de steag în acea situaţie dificilă pentru preşedintele lor, care au fost beneficiile localităţilor care s-au bucurat de atragerea fondurilor europene şi ce competiţie există pentru atragerea banilor în judeţ? În ziarul online www.proarges.ro este publicat un amplu articol în care este arătată într-adevăr faţa acestui subiect.

„Primarii au învăţat demult că pentru a câştiga proiecte europene, trebuie mai întâi să tragă bilet, ca la loto! Adică să se informeze, să caute date, să apeleze la consultanţă de specialitate, pentru că în lumea fondurilor europene, competiţia este foarte dură, iar cei nepregătiţi nu pot răzbate!

Puțini pe metereze pentru PSD Argeş
La sfârșitul lui ianuarie 2011, președintele CJ Argeş Constantin Nicolescu primea mandat de arestare preventivă în dosarul privind utilizarea fondurilor europene pentru inundaţiile din 2005. Acum, dosarul este în instanță. La vremea respectivă, liderii PSD, în frunte cu Victor Ponta, au fost alături de un PSD Argeş debusolat, de membrii de partid care ieşiseră în stradă cerând judecarea în libertate a președintelui lor.

În timp ce Constantin Nicolescu era operat pe inimă, dintre toți marii pesediști argeșeni care astăzi sunt aruncați prin diverse funcţii de conducere în județ sau pe la nivel național, doar câțiva mai aveau curajul să țină piept situației care părea să ducă la preluarea județului de către fostul senator de Dâmboviţa, aruncat de PDL în fieful PSD.

Mircea Draghici a fost în acele momente grele, purtător de steag, fiind prezent pe toate posturile centrale, alături de liderii naţionali ai partidului, iar Florin Tecău încerca să ţină pe linia de plutire CJ Argeş.

Simona Bucura Oprescu, care era şi pe atunci purtător de cuvânt al PSD Argeş, încerca să transmită mesaje cât de cât coerente în haosul generat.

Câțiva primari, printre care Ion Georgescu, luau poziție cu adevărat în presă. Titus Corlățean a acuzat în mod direct dosarul ca fiind unul politic. Actualul primar al Craiovei, pe atunci deputat PSD, Lia Olguța Vasilescu, a coordonat practic  celula de criză de la PSD Argeş. Restul „fruntașilor” din PSD Argeş, stăteau ascunși sau ezitau în a lua poziții, decizii.

Primarii sub asediu

La scurt timp după aceste evenimente, folosindu-se, cum altfel, de interceptările telefonice ale lui Constantin Ncolescu, DNA a început audierea deputatului Mircea Drăghici și a aproximativ 40 de primari. A fost o perioada foarte grea pentru Mircea Draghici, care şi-a pierdut tatăl.
Ancheta DNA, care a condus la un dosar disjuns din dosarul principal în care era acuzat Constantin Nicolescu, viza aproximativ jumătate dintre primăriile din judeţul Argeş, care au virat sume de bani pentru realizarea strategiilor de dezvoltare, necesare pentru a putea scrie şi câştiga proiecte europene. Este ciudat că alte zeci de primarii au făcut strategii de dezvoltare cu alte firme din Bucureşti, dar în cazul acestor societăţi, DNA nu a făcut nici o mişcare! Doar curios…
Ar mai trebui precizat că, în acea perioadă era consilier angajat la ADR Sud Muntenia şi în fişa postului avea ca atribuții diseminarea informaţiilor către autoritățile locale în vederea realizării de strategii regionale şi locale. Mai mult decât atât, președintele Constantin Nicolescu avea funcţia de președinte al Consiliului pentru Dezvoltare Regională. Așa se explică discuțiile telefonice cu primarii.

DNA, față în față cu două firme diferite

În rechizitoriul DNA din 2011, se arăta că preşedintele CJ şi al PSD Argeş, Constantin Nicolescu, şi-ar fi exercitat influenţa acestor funcţii pe lângă mai mulți primari, fiind ajutat de Mircea Drăghici, care la vremea respectiva nu avea nici o funcţie politică, nu era nici măcar deputat, ci activa în mediul privat.

Deputatul PSD Mircea Drăghici a demonstrat însă ca informaţiile potrivit cărora firma sa de consultanţă pentru proiecte cu finanţare europeană ar fi avut contracte cu administraţiile locale sunt total false.

Actualul parlamentar de Argeş a furnizat presei şi anchetatorilor mai multe adrese, trei la număr, din partea Direcției de Finanțe Argeș. Toate cele trei adrese, din 2009, 2010, 2011, certifică faptul că societatea care aparținea deputatului nu a avut niciodată vreun contract de la stat. Toate cele trei adrese demonstrează că societatea  sa nu a efectuat încasări sau plăţi prin Trezorerie, dovedind astfel că firma European Project Consulting Management SRL Piteşti nu a derulat niciodată contracte cu primăriile din judeţul Argeş, în condițiile în care orice plată din partea unei entități a statului se face prin intermediul Trezoreriei: “Adresele de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Argeş demonstrează că firma European Project Consulting Management SRL Piteşti nu a derulat niciodată contracte cu primăriile din judeţul Argeş, aşa cum eronat a încercat să se acrediteze ideea. Facem precizarea că primăriile au încheiat contracte cu firma European Project Consulting din Bucureşti, cu punct de lucru la Piteşti. La firma din Bucureşti, deputatul Mircea Drăghici nu a avut niciodată acţiuni sau calitatea de angajat”.

Recent, Mircea Drăghici a fost atacat pe Antena 3, cu informaţii adunate de pe site-uri. Este posibil ca emisiunea să fi fost  una “cu dedicație”, mai ales că în ultimii trei ani, Mircea Draghici a avut ştampila de urmărit penal pentru că l-a apărat pe Constantin Nicolescu, preşedintele PSD Argeş.

Înapoi la dosar…

…Revenind însă la dosarul în discuție, reluat săptămâna trecută de DNA Piteşti, primul primar care s-a prezentat luni la sediul DNA a fost primarul comunei Budeasa, Ion Ştefan, care a mai fost audiat şi anterior ca martor în acest dosar. La ieșirea de la audieri, Ion Ștefan a declarat că i s-a comunicat faptul că are calitatea de suspect în dosar. “M-au întrebat dacă strategia respectivă a fost benefică pentru comunitate. Dumnealor cred că nu, eu cred că da”, a spus primarul.

Primarul a exclus orice influenţe din partea lui Constantin Nicolescu şi a deputatului PSD în alegerea firmei de consultanță.

Firma din București, marile proiecte pentru Mioveni şi Curtea de Argeş

Cât privește faptul că unele primării care au semnat contracte de consultanță cu firma din București (care la o primă verificare pe site-ul propriu se dovedeşte a avea clienți importanți, din mediul public şi privat, din toată ţara, şi inclusiv din Argeş), nu au câștigat şi proiectele, este un lucru normal. Oricine lucrează cu fonduri europene, știe că intotdeauna se depun mai multe cereri decât sunt bani şi că dosarele sunt strict analizate, iar criteriile au fost uneori, destul de controversate. Pentru comune, strategiile au adus punctaje superioare pentru Programul 322, câştigându-se în acest mod, zeci de milioane pentru aceste localităţi.

Pe lângă multe primarii din mediul rural trebuie amintite si cel puţin două oraşe, care au avut de beneficiat, în urma strategiilor de dezvoltare, elaborate de firma bucureşteană Drept dovadă, stau două proiecte importante pentru Argeş care au fost desemnate eligibile şi care au şi reuşit să prindă finanțări: cele de la Mioveni și Curtea de Argeş.

La Mioveni, “Modernizarea străzii IC Brătianu din orașul Mioveni, prin crearea a 2 benzi suplimentare”, “Modernizarea podului peste râul Argeșel prin crearea a 2 benzi suplimentare de acces în orașul Mioveni”, “Creșterea accesibității cetățenilor la servicii de utilități, prin extinderea sistemului de iluminat public în orasul Mioveni” şi “Implementarea unui sistem de supraveghere video pentru creşterea siguranţei cetăţenilor din oraşul Mioveni”, au primit finanţare şi au fost şi concretizate. Cererile de finanțare pentru a fost întocmite de European Project Consulting. Proiectele sunt prevăzute în Planull Integrat de Dezvoltare Urbană a Oraşului Mioveni şi au o valoare de peste 180 de miliarde de lei vechi.

Municipiul Curtea de Argeş a câștigat proiecte, beneficiind de consultanţa aceleaşi firme din București, în valoare de 60.000.000 lei. Mai exact, este vorba despre “Supravegherea video pentru creșterea securității cetățenilor din Curtea de Argeș“, “Creșterea calității infrastructurii rutiere în Municipiul Curtea de Argeş”, înființarea unui centru de recreere pentru pensionari şi a unui centru de zi pentru persoanele cu dizabilităţi.

Carcotaşii au vehiculat ideea că primăriile au cheluit aproximativ 100.000 de euro pentru strategii. în fapt s-a dovedit că aceste strategii au fost tocmai biletul câştigător pentru localităţi, cu ajutorul lor s-au câştigat proiecte de peste 100 de milioane de euro, bani aduşi în judeţ pe fonduri europene, iar cel mai important, câştigătorii finali sunt cetăţenii judeţului!”.

Sursă: Proarges.ro