Consumul de tutun reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică. În ultimii ani, tot mai mulți fumători au început să utilizeze alternative la fumatul tradițional precum produsele din tutun încălzit (HTP), sistemele electronice de livrare a nicotinei (ENDS) și sistemele electronice de livrare fără nicotină (ENNDS), fiind determinați în a face această schimbare în urma promovării acestora ca soluții mai sigure și mai puțin nocive pentru sănătate. Mulți utilizatori au devenit utilizatori duali, în pofida faptului că intenția inițială era de a diminua consumul unui alt produs din tutun. Utilizarea acestor produse alternative a crescut alarmant printre minori și tinerii nefumători, informeaza Directia de Santate Publica Arges.
Cu ocazia Zilei Mondiale Fără Tutun, marcata pe 31 mai 2025, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția asupra utilizării intensive a aromelor și a altor substanțe chimice pentru a atrage și a crea dependență în rândul adolescenților și a nefumătorilor.
“Toate formele de consum de tutun sunt dăunătoare sănătății și nu există un nivel sigur de expunere la tutun.”, puncteaza DSP Arges.
O varietate de arome (peste 16.000 de arome), de la cele fructate și dulci, până la cele mentolate, sunt adăugate produselor din tutun nu numai pentru a îmbunătăți gustul, ci și pentru a masca asprimea naturală a nicotinei și a altor substanțe chimice toxice. Pe lângă arome, o serie de alte substanțe chimice sunt adăugate produselor din tutun crescând absorbția nicotinei și intensificând efectele sale adictive. Aceste substanțe, deși adesea considerate ingrediente inofensive sunt, în realitate, amplificatori farmacologici ai dependenței.
În ochii neavizați ai copiilor și adolescenților, aromele și aditivii chimici au potențialul de a crește atractivitatea și de a transforma produsele nocive din tutun și cele conexe în produse asemănătoare unor dulciuri tentante, fapt care conduce la falsa percepție de minimizare a riscurilor și la crearea unei noi generații de consumatori dependenți.
Adolescenții care utilizează țigări electronice cu arome sunt de trei ori mai predispuși să continue vapatul și să inițieze ulterior fumatul de țigări tradiționale, comparativ cu cei care folosesc produse din tutun fără arome.
Tutunul a rămas principalul factor de risc responsabil de povara cancerului la nivelul UE, cauzând peste un sfert din decesele provocate de această boală.
În România, prevalența fumatului zilnic a rămas apropiată de media UE și a înregistrat o reducere modestă în ultimii ani (19% în 2019 comparativ cu 20% în 2014). Vaping-ul pare să fie mai puțin popular în rândul adulților din România decât în UE. Cu toate acestea, prevalența fumatului în rândul adolescenților români a fost ușor mai ridicată decât media UE în 2014 și, deși a scăzut cu 21% la nivelul UE, acesta a rămas constantă în România în perioada 2014-2022. Până în anul 2022, ponderea adolescenților români care au fumat cel puțin o dată în ultimele 30 de zile a fost cu 35% mai mare decât media UE (23% în România și 17% la nivelul UE). În plus, 43% dintre adolescenții din România au declarat că au folosit la un moment dat o țigară electronică, comparativ cu 35% dintre adolescenții din UE.
În contextul Zilei Mondiale Fără Fumat, 31 mai 2025, Institutul Național de Sănătate Publică reiterează că este nevoie de efortul comun al decidenților, organismelor de reglementare și organizațiilor de sănătate publică în direcția intensificării eforturilor pentru interzicerea aromelor în toate produsele din tutun și pentru reglementarea strictă a aditivilor utilizați.
“Sub deviza „Nu te lăsa indus în eroare de aromele atrăgătoare!”, subliniem modul în care aceste inovații de produse din tutun acționează ca o „capcană aromatizată”, diminuând percepția riscurilor în rândul populației tinere.”, mai transmite DSP Arges.
La nivelul județului Arges, Compartimentul de Evaluare și Promovarea Sănătății desfasoara activitati de informare, educare si comunicare avand ca scop creșterea nivelului de informare și conștientizare, în special în rândul copiilor și adolescenților, dar și a nefumătorilor, precum și implicarea constantă a familiilor și a fiecărui individ în parte, care sunt esențiale pentru a proteja sănătatea generațiilor viitoare.
