LA MULȚI ANI, TOPOLOVENI!

0
866

Zi aniversară pentru topoloveneni! Cel mai vechi document îl constituie actul din 19 iunie 1421 prin care voievodul Radu Prasnaglava întăreşte Mânăstirilor Cozia şi Cotmeana toate daniile făcute de tatăl său Mircea: sate, bălţi, mori, vii, vămi şi ţigani.

Localitatea Topoloveni s-a format şi s-a dezvoltat într-o regiune naturală complexă, cu factori pedoclimatici favorabili vieţii şi activităţii umane, la întretăierea unor vechi drumuri comerciale şi căi de comunicaţie care asigurau multiple şi permanente legături între câmpie, deal şi munte, între Ţara Românească şi Transilvania, prin culoarul Rucăr-Bran şi defileul Oltului.

La început de secol al XIX-lea, în componenţa localităţii intrau doar satele: Inuri, Topoloveni şi Cârcinovul, care începuse să se dezvolte la drumul Piteştilor: Viţicheşti, Tigăneşti şi Valea Tătarului fiind sate separate.

Localitatea Topoloveni are o climă temperat-continentală, de pădure. În lunile de iarnă nu se înregistrează temperaturi foarte scăzute sau viscole puternice, iar verile sunt mai puţin toride.

Flora şi fauna sunt foarte bogat reprezentate, fiind specifice tuturor zonelor de contact dintre deal şi luncă. Flora este reprezentată de către pădurea colinară, vegetaţia de silvostepă şi, azonal, de cea de luncă, iar fauna este caracteristică acestor zone de floră şi anume biotopului de pădure colinară şi, în cea mai mică măsură, celui de silvostepă.

Topoloveni s-a dezvoltat ca aşezare la “drumul mare al Piteştilor”, care a avut un rol important pentru dezvoltarea economică, socială, politică şi culturală a Munteniei în epocile medievală, modernă şi contemporană.

În 1810 la Topoloveni erau 24 de case, 53 de bărbaţi şi 38 de femei.

În 1956, comuna Topoloveni avea un total de 3904 locuitori.

Până în anul 1968, când au început să se ridice actualele blocuri de locuinţe, pe ambele maluri ale pârâului Cârcinov şi numai în zona localităţii Topoloveni, se afla un zăvoi secular de plopi, cu un frumos parc.

Prima atestare documentară a orasului Topoloveni datează din anul 1421.

Localitatea Topoloveni s-a dezvoltat pe locul unei vechi asezări rurale. Prin acest document care a fost intocmit pe vremea voievodului Radu Prasnaglva, fiul lui Mircea cel Batran, se oferea in dar o parte din pământurile mănăstirilor Cozia si Cotmeana. Vechiul drum care făcea legătura dintre orasele Pitesti si Câmpulung de Bucuresti de la un capăt la celalalt.

Dezvoltarea si formarea orasului s-a facut într-o regiune naturală complexă, cu factori favorabili vieţii si activităţii umane, la întretăierea unor vechi rute comerciale si căi de comunicaţie. Aceste drumuri, asigurau legături între câmpie, deal si munte, între Ţara Românească si Transilvania si se făceau prin culoarul Rucăr-Bran si defileul Oltului.

În epoca medievală, modernă si contemporană, orasul Topoloveni s-a dezvoltat ca asezare la „drumul mare al Pitestilor”. Totodată, orasul a avut un rol important pentru dezvoltarea economică, socială, politică si culturală a Munteniei. Un număr de 258 eroi au murit pe câmpul de luptă în timpul
campaniilor din 1877-1878, 1916-1919 si 1941-1945. În timpul campaniei din 1916-1919 si-a pierdut viaţa învăţătorul si folcloristul Dumitru Mihalache, fratele învăţătorului si omului politic Ion Mihalache.

În anul 1968, Topoloveni a fost declarat oras. De atunci si până în prezent el a cunoscut o puternică dezvoltare, economia sa păstrându-si caracterul industrial-agrar.

LASA UN RASPUNS