Sambata sunt “Mosii de iarna”. Rugaciuni speciale si obiceiuri in Arges

0
2532

Sambata, 18 ianuarie, se face pomenirea celor trecuti la cele vesnice. Această sâmbătă este cunoscută în popor sub denumirea „Moşii de iarnă”.

Astfel, sambata, în fiecare biserică se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiţi. În ziua în care se săvârşeşte Sfânta Liturghie, preotul scoate miride (părticele) din prescură, pentru vii şi morţi. Ele sunt aşezate pe Sfântul Disc, alături de Agnet – partea din prescură care reprezintă pe Hristos, ca dragostea Lui să se reverse şi asupra lor. Amintim că în cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se preface în Trupul şi Sângele Domnului. Astfel, miridele (care îi reprezintă pe cei pomeniţi), participă la sfinţenie prin prezenţa lor alături de Trupul lui Hristos de pe Sfântul Disc.

În această sâmbătă, în toate bisericile ortodoxe sunt pomeniți cu mare fast Moșii de Iarnă sau Moșii cei Mari. În această zi importantă din anul bisericesc se oficiază slujbe pentru pomenirea moșilor și strămoșilor noștri plecați din viața celor vii la viața veșnică.

În fiecare an, pomenirea Moșii de Iarnă, Sâmbăta Morților, nu are o dată fixă, ci se calculează în funcție de sărbătoarea Sfintelor Paști.

La prăznuirea Moșilor de Iarnă se rostesc rugăciuni speciale

Prin tradiție, la prăznuirea Moşilor de Iarnă ortodocșii rostesc rugăciuni speciale pentru odihna rudelor foarte îndepărtate, pe care ei nu le cunosc , rude care au plecat din lumea celor vii. Sărbătoarea Moșilor de Iarnă este mai pretențioasă; de aceea, ortodocșii se pregătesc din vreme pentru a împlini tradițiile și obiceiurile practicate de secole cu acest prilej. Fiecare dintre noi face pomenirea rudelor foarte îndepărtate din neamul nostru, pe care nu le cunoaștem.

Pomenirea rudelor plecate în eternitate o facem din diferite motive: mulți dintre moșii din neamul nostru n-au avut parte de slujbele tradiţionale care se oficiază după plecarea cuiva în eternitate. Unii dintre strămoșii noștri poate au murit pe front, departe de casă, alții poate au pierit în împrejurări dramatice și nu s-au bucurat de slujbe speciale împlinite pentru odihna veșnică și pentru iertarea păcatelor.

Tradiţii şi obiceiuri

La Pomenirea morților (Moșii de iarnă), tradiţia spune că sunt necesare în mod special: coliva, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul şi lumânări. După posibilităţi, credincioşii duc la biserică, spre pomenire, pachete cu piftie, cu carne, brânzeturi, mere și bucatele preferate de cei pe care-i comemorează. În această zi, tradiția spune că persoanele comemorate veghează asupra casei din care au plecat în eternitate.

În Argeş, săracii primesc ofrande tradiționale

La Moşii de Iarnă se împart alimente precum: colivă, colaci, pâine, preparate din carne de pasăre, piftii şi vin, ca băutură tradiţională. Există însă şi unele obiceiuri cu specific strict local, respectate din vremuri îndepărtate. De aceea, în ziua praznicului, pachetele cu alimente, dăruite de sufletul răposatului, conţin şi peşte, pâine şi ouă (în localitatea Dâmbovicioara), răcituri, ciorbă, varză, un colac (în comuna Uda) şi preparate din carne de porc ( muşchiuleţ, cârnaţi, răcituri, împreună cu colaci şi colivă în comuna Teiu), covrigi cu ou, în Câmpulung Muscel și în Rucăr.