MESAJUL ministrului Cercetării, după ce Mircea Dumitru, fostul ministru al Educației, i-a cerut DEMISIA. Detalii importante despre cercetarea din România

0
620

Ministrul Cercetării, Șerban Valeca, a transmis un mesaj în urma unei informări prin care cele mai mari cinci universitati din Romania i-au cerut premierului demiterea acestuia. Astfel spus, Consortiul Universitaria, care reuneste cele mai bune cinci universitati din tara, a avertizat ca deciziile recente luate de Șerban Valeca in domeniul cercetarii “decupleaza cercetarea romaneasca de la contextul international”. Premierul Sorin Grindeanu a fost informat printr-o scrisoare deschisă despre situația pe care reprezentanții Consorțiului Universitaria o consideră ”ingrijorătoare” și ”pune în pericol integritatea sistemului național de cercetare”.

Iata punctul de vedere al ministrului Cercetării, Șerban Valeca, care ne-a fost transmis printr-o informare de presă:

”Activitatea de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare din România se desfășoară în cadrul entităților din sistemul național de cercetare – dezvoltare – inovare, așa cum sunt ele definite de art. 7 și art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică şi dezvoltarea tehnologică aprobată cu modificări și completări prin legea 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, universitățile fiind unul dintre cei patru mari piloni ai acestui sistem (alături de întreprinderi care sunt principalii actori ai inovării, institutele din subordinea Academiei Române și academiilor de ramură, institutele naționale de cercetare-dezvoltare).

Organizarea in 2017 a organismelor consultative ale ministerului si implicit ale domeniului cercetării- dezvoltării si inovării (CDI așa cum este definit in OG57/2002 cu modificări,) s-a impus datorita schimbării cadrului legislativ si pentru punerea in aplicare a Hotărârii nr.1/2017 a Parlamentului României de aprobare a Programului de Guvernare care conținea prevederi specifice in acest sens.

Pe lângă aspectul legal au fost necesare si analize privind implementarea programelor de dezvoltare conform noului program de guvernare bazate pe situația domeniului CDI in ianuarie 2017. Aceste analize conduc pe de o parte la susținerea in continuare a programelor si proiectelor de succes aflate in derulare atât in domeniul cercetării fundamentale cat si in domeniul cercetării aplicative si inovării iar pe de alta parte la lansarea unor programe noi pentru corelarea mediului științific la cerințele mediului economic autohton, la dezvoltarea de parteneriate internaționale concrete cu aplicații in Romania precum si la dezvoltarea de noi tehnologii de vârf. Toate acestea vor avea un impact benefic atat in mediul universitar cat si in dezvoltarea economica a tarii.

Astfel amintesc numai câteva politici ce impun reforma:
Realizarea unor programe si alocări bugetare pe baza ponderilor internaționale intre vectorii de baza ai cercetării;
-analiza ponderii cercetării fundamentale vs cercetare aplicativa la nivel mondial arata ca: cca 70% din fonduri se aloca cercetării științifice aplicative si 30% domeniului fundamental;
– evaluarea “producției” științifice se face acum in cea mai mare măsura prin publicații si articole ISI si in mica măsura prin invenții, inovații si aplicații in economie in cercetarea fundamentala, in cazul cercetării aplicative ponderea fiind inversata;
-situația din tara noastră prin aplicarea aproape in exclusivitate a legii educației si necorelarea cu legea fundamentala a domeniului CDI a condus la evaluări individuale si instituționale bazate aproape exclusiv pe publicații ceea ce a determinat atât îndepărtarea domeniului CDI de mediul economic, dar, si mai grav, la neadaptarea unor curricule universitare la cerințele pieței muncii ceea ce generează șomeri in rândul tinerilor absolvenți;

Toate acestea au avut consecințe negative asupra domeniului prin: alocarea bugetara insuficienta, scăderea numărului de cercetători si clasarea tarii noastre pe ultimul loc la nivel European in privința finanțării private a domeniului CDI in 2016;

Diminuarea datoriilor unităților CDI
-la începutul anului 2017 cca 60% din unitățile CDI acreditate au datorii la bugetul de stat si la terți (in special cele din domeniul agricol) in condițiile in care in anul 2016 nu s-au cheltuit sumele alocate de către Parlament prin bugetul de stat aferent;
Creșterea numărului de angajați in domeniul CDI
-in 2015 erau cca 33000 de angajați din care cca 23000 cercetători
Fenomenul “brain-drain”
-daca la început acest fenomen negativ se manifesta mai mult in sectorul public si la nivelul specialiștilor, fenomenul a căpătat accente dramatice prin faptul ca s-a extins si in domeniul privat romanesc si mai ales la nivelul absolvenților de liceu cu rezultate deosebite.

In vederea îmbunătățirii situației domeniului cercetării -dezvoltării si inovării in Romania se impune promovarea unui ansamblu de politici pe termen scurt, mediu si lung din care prezint un set minimal:

Creșterea veniturilor si optimizarea cheltuielilor
-alocări suplimentare de la buget pentru domeniul CDI (anul 2017 are alocări suplimentare atât prin credite bugetare cat si prin credite de angajament);
-utilizarea creditelor de angajament pentru toate tipurile de contracte din 2017;
-identificarea cailor si mijloacelor de transfer tehnologic in vederea creșterii cofinanțărilor din mediul economic;
-optimizarea cheltuielilor prin lansarea de competiții care sa conducă la formarea de consorții pe proiecte precum si la utilizarea optima a bazei de cercetare existente (laboratoare, echipamente, etc) in institute, centrele de cercetare din universitati, statiuni de cercetare sau centre de cercetare din mediul privat;

Susținerea programelor de cercetare in baza priorităților stabilite in strategia domeniului
-specializare inteligenta
-cercetarea de frontiera si interdisciplinara
-priorități cu relevanta publica
-dezvoltarea in Romania a unor poli de competitivitate

Susținerea proiectelor majore din domeniile de specializare inteligenta pe termen scurt (ELI-NP ), termen mediu (Danubius-RI) si termen lung (ALFRED-Generatia 4).

După cum se observa sunt proiecte care adresează ambii vectori ai cercetării științifice cel fundamental si cel tehnologic-aplicativ. In jurul acestor proiecte se va susține dezvoltarea de clustere inovative sau parcuri științifice;

Atragerea si menținerea valorilor intelectuale romanești in tara
-primul proiect demarat se refera la înființarea Grantului de cercetare denumit “Carol I” care se adreseaza olimpicilor romani cu rezultate deosebite pe plan național si internațional. Acest proiect are ca țintă finala, pe lângă menținerea in tara acestor valori, creșterea competitivității in universitățile românești precum si formarea unei „mase critice de specialiști” necesara in domeniu prin angajarea beneficiarilor pe o perioada minima de 5 ani in unitățile CDI.

Creșterea numărului de angajați in unitățile CDI prin susținerea unor programe de stimulare
Scăderea datoriilor unităților CDI prin finanțare superioara si introducerea de instrumente manageriale specifice la nivelul conducerilor instituțiilor din subordine/coordonare;
Armonizarea normelor de promovare intre gradele științifice din cercetare si cele din universități;

Din punct de vedere procedural reamintesc următoarele elemente:
Reorganizarea Organismelor consultative a fost impusă de necesitatea armonizării acestor acte normative din punct de vedere al obiectivelor noului minister în acord cu Programul de Guvernare al actualului Guvern.

Din această perspectivă, luând în considerare aspectele juridice care decurg din noua abordare, era necesară reconsiderarea organismelor consultative, pentru a sprijini noul minister, privind coordonarea, monitorizarea și evaluarea activităților de cercetare științifică și inovare, în conformitate cu Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare Inovare (SNCDI) 2014-2020.

Argumente în plus sunt şi:
-disfuncționalitățile apărute în funcționarea CNECSDTI constituit prin Ordinul MECS din decembrie 2016, respectiv faptul că membrii CNECSDTI (numiți prin Ordinul MENCS nr. 5693/2016) nu au fost de acord să analizeze şi să soluționeze sesizările depuse înainte de data emiterii ordinului mai sus menționat. Din această cauză trebuia introdusă prevederea ca noul CNECSDI să preia și soluționarea sesizărilor acumulate în perioada în care aceasta nu a funcționat (peste 50 de dosare).
-chiar dacă atât în Ordinul MECTS nr. 5514/2014, la art. 10 al Regulamentului de organizare şi funcţionare al CCCDI este stipulat faptul că „Mandatul membrilor CCCDI este de 4 ani”, aceeași prevedere regăsindu-se şi în Ordinul MECTS nr. 5514/2011 la art. 20 al Regulamentului de organizare şi funcționare al CCCDI, în data de 7 decembrie 2016 a avut loc o reorganizare a CCCDI la numai 2 ani de la precedenta reorganizare. Mai mult decât atât, reorganizarea din 7 decembrie 2016 nu a avut la bază o procedură/metodologie de selecție a membrilor CCCDI și exemplele pot continua.

În același timp, pentru a se evita abordări subiective în desemnarea membrilor acestor organisme s-au configurat criterii obiective și cuantificabile, ținându-se seama de atribuțiile ce trebuie îndeplinite de către fiecare organism consultativ în parte, proiectele de regulamente si modalitatea de înscriere fiind publice, urmărindu-se în același timp, de principiu, atât o reprezentare a tuturor regiunilor de dezvoltare ale României cat si a domeniilor de cercetare si a unui just echilibru intre institute, academii si universități precum si intre mediul economic si cel academic pe palierul de transfer tehnologic. Înscrierile pentru selecție au fost libere, putându-se înscrie oricine se încadra in condițiile prevăzute in Metodologia de selecție (document care a fost postat pe site-ul MCI), inclusiv foștii membri ai Organismelor Consultative. In aceste condiții nu poate fi imputat MCI faptul ca sunt colegi din domeniul CDI din tara sau strainatate care nu si-au depus candidatura.
In aceste organisme, apolitice, au fost desemnate ca membri, personalități cu prestigiu profesional și moral, care, printr-o expertiză dovedită, își vor putea îndeplini cu profesionalism și competență misiunea pentru care au fost alese.

Mai menționez faptul ca, așa cum am declarat public înainte de demararea înscrierilor, nu am propus nici o persoana in nici unul dintre organismele consultative, si de aceea nu vad de ce se încearcă alipirea unui partid sau altul de aceste organisme. Președinția Comitetului de selecție a fost asigurata de către președintele Academiei Romane, iar din comitet au făcut parte reprezentanți ai Consiliului National al Rectorilor, ai institutelor de cercetare si, ca observatori, președintele Patronatului Român din Cercetare şi Proiectare si Liderul Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România.

Nu in ultimul rând, procedura de a apela in activitatea generala de evaluare la competentele din tara, cu grade științifice corespunzătoare (cu prioritate academicieni, cercetători principali 1, profesori) si numai in situația când nu exista competente naționale intr-un domeniu sa apelam la specialiști internaționali, conduce la optimizarea activității atât din punct de vedere științific, din punct de vedere al economiei de timp si nu in ultimul rand financiar.

Din punct de vedere politic, deși in perioada 2001-2003 am inițiat si promovat majoritatea actelor normative care au reglementat domeniul si care stau in mare parte si acum ca fundament al reglementarilor de baza, in tot intervalul de timp care a trecut de atunci, nu am solicitat demisia nici unui succesor de al meu, deși au fost unele acțiuni care poate impuneau acest lucru, in schimb am dialogat cu aceștia in legătura cu politicile din domeniu.

Drept dovada ca sunt deschis dialogului civilizat, pot exemplifica faptul ca acum cca 1 luna cand ați transmis o adresa prin care solicitați unele detalii din activitatea MCI, din curtoazie, deși pana la sosirea solicitării aceasta era deja in media, am trecut peste acest „amanunt nesemnificativ” si, in aceeași zi, v-am răspuns. Reacția dvs. la acest gest: răspunsul MCI s-a întors cu mențiunea: refuz de primire!! In schimb, dvs., uzând de un drept democratic, solicitați pe lângă demisii si atacarea unor acte in contencios. Doresc sa atenționez public ca încercările de anulare a organismelor consultative nu vor avea ca rezultat direct decât amânarea sine die a competițiilor si, pe cale de consecința, a finanțării domeniului ceea ce vă va face direct răspunzători in fata colegilor din cercetare.
Trecând peste aceste aspecte, din respect pentru domeniu, va invit la sediul MCI pentru a dialoga pe orice subiect aferent activității CDI.”